Sunday, December 2, 2018

cand credinta nu este indeajuns si realizezi ca popa nu e doctor

Dumnezeu nu este dator nimanui! Dumnezeu nu este dator sa vindece pe nimeni! Daca ai credinta destula si nu te indoiesti in inima ta, Dumnezeu te poate vindeca! Dumnezeu poate vindeca dar nu este dator sa vindece pe nimeni! Dumnezeu m-a vindecat pe mine si eu cred in vindecarile divine dar nu cred ca Dumnezeu avea vreo datorie fata de mine, El mi-a aratat har!
Dragi crestini, Dumnezeu nu trimite oamenii in Iad daca apeleaza la doctor pentru o problema de sanatate! Dumnezeu nu are o problema cu doctorii si nici cu cei ce folosesc serviciile lor! Luca, unul dintre cei patru evanghelisti ai Bibliei a fost doctor. Dumnezeu nu i-a cerut sa isi schimbe profesia, l-a lasat sa fie doctor, l-a lasat sa vindece oameni!
Dragi crestini, daca aveti o problema de sanatate mergeti la doctor pentru un consult. Un consult medical timpuriu va poate salva de multe complicatii in timp! Darul de vindecare este un dar al Duhului Sfant, sunt oameni cu dar de vindecare dar va rog, intelegi, Dumnezeu nu este dator sa vindece pe nimeni! Dumnezeu a lasat doctori pe Pamant, folositi serviciile lor, propovaduiti si lor Vestea cea Buna.
Dragi crestini, daca simtiti ca nu faceti fata unei situatii este bine sa primiti sprijin in rugaciune, dar daca aveti nevoie de ajutor specializat, nu apelati la un popa (aici se includ preotii, pastorii, etc), apelati la un psiholog! Popa nu este psiholog, poate face studii si poate fi psiholog dar in cele mai multe cazuri popa nu e psiholog! Un popa s-ar putea sa fi facut un modul de consiliere in seminar dar la fel cum eu nu sunt inginer pentru ca am facut un modul de control al calitatii la facultate nici popa acela nu este psiholog!
Dragi crestini, apelati la specialisti in domeniul in care aveti nevoie! Popa e specialist in elevarea spiritului uman, apelati la un popa pentru nevoile dumneavoastra spirituale! Pentru celelalte nevoi apelati la specialisti din acel domeniu specific! Nu apelati la un popa pentru inchiderea de an a afacerii dumneavoastra, s-ar putea sa faceti evanghelizare in puscarie pentru evaziune fiscala degeaba! Nici macar doctorii nu se pricep la toate, sunt specializati! Sunt generalisti, neurologi, ginecologi, cardiologi, etc. Apelati la doctori in functie de nevoile dumneavoastra!
Dragi crestini, eu nu neg puterea supranaturala a lui Dumnezeu! Eu doar vreau sa trag un semnal de alarma cu privire la sarlatanii care va spun sa nu mergeti la doctor pentru ca Dumnezeu nu vrea sa mergeti la doctor! Eu nu am gasit nicaieri in Sfanta Biblie sa scrie impotriva mersului la doctori! Dumnezeu vrea ca noi sa fim bine, fizic, mental, relational, financiar, etc. In nici unul din cazuri Dumnezeu nu ne baga in straita! Dumnezeu nu iti da relatii daca tu nu lucrezi la acea relatie! Dumnezeu nu iti da bani daca tu cheltui banii aiurea si nu stii sa ii administrezi, acei bani ar putea ajunge un blestem! Vreti bani? Invatati cum sa lucrati cu banii, invatati cum sa administrati banii, invatati cum se produc banii si Dumnezeu va va da bani! La fel, vreti sanatate? Faceti miscare, fiti activi, mancati sanatos, spalati dintii si daca vedeti ca ceva nu este in parametri normali mergeti la doctor sa vedeti ce nu este in regula! Nu asteptati pana in ultimul moment, apoi stati cu frica in san de ce s-ar putea intampla si pe deasupra popii sarlatani sa va spuna ca e vina dumneavoastra ca sunteti bolnavi! Au sarlatanii tot felul de explicatii, nu duc ei lipsa de motive.
Dragi crestini, ganditi-va la dumneavoastra, ganditi-va la familiile dumneavoastra, nu va bagati picioarele in vietile celor apropiati voua sub pretextul unei pseudosfintenii!
Voi incheia prin a va spune ca mama unui prieten a murit pentru ca, influentata de Satanele de la biserica, a refuzat consultul unui doctor, iar pe cand sarlatanii din biserica se spalau pe maini copii acelei doamne cheltuiau bani fara nici o speranta. In cele din urma doamna s-a stins, sarlatanii au uitat de ea iar fii ei au ramas cu durerea!

Friday, November 30, 2018

Conversatie tata - fiica

Vroiam sa va expun niste formule de adresare de la un tata catre fiica lui, am realizat ca nu merita postata conversatia. Voi puncta cateva idei, reguli generale!
O conversatie cu copilul tau nu se incepe cu "Bai desteapt-o" din cel putin doua motive. In primul rand, lipsesc semnele de punctuatie, iar in al doilea, rand nu cred ca e o formula politicoasa, indiferent cat de nervos ai fi, ai o datorie morala fata de copilul tau. Eu cred in comunicare si cred ca daca ai o problema ar trebui sa ii explici civilizat copilului tau ce problema ai. Nu poti folosi scuza ca nu poti ajunge sa comunici civilizat cu copilul tau. Eu cred ca daca reusesti sa ii transmiti mesaje nu tocmai adecvate, la fel de bine ai reusi sa ii transmiti si o explicatie compresiva intr-o maniera mult mai eleganta.
Inaite de a acuza propriul copil, cred ca orice parinte are o datorie sa verifice adevarul. Nu cred in scuzele false! Iti ceri scuze sistematic pentru aceiasi greseala? Aia e prosteala pe fata, nu parere de rau!
Nu poti folosi faptul ca ai lipsit din viata copilului tau ca o scuza! E vina ta ca ai lipsit! Ar trebui ca un parinte sa isi asume lipsa din viata copilului si macar atunci cand are micile sanse de a conversa cu copilul lui sa creeze momente pretioase, nu momente de amaraciune! Nu explica ce s-ar intampla daca ai fi fost acolo, un parinte responsabil ar fi fost acolo si cel mai probabil, in primul rand nu s-ar fi intamplat ce s-a intamplat, prin urmare chiar nu ar fi nevoie de explicatia cu s-ar intampla de ai fi fost acolo. Cel mai probabil s-a intamplat pentru ca nu ai fost acolo!
Indiferent pe cine esti nervos, nu exterioriza nervii pe copiii tai! Ai sa ajungi la batranete si apoi vei avea pretentia ca ei sa iti aduca un pahar cu apa? Slabe sperante!
Violenta nu este o solutie! Impotriva unui adult este ultraj, impotriva unui minor este abuz. Dupa cum am mai stabilit, abuzul fata de minori nu se prescrie, responsabilitatea legala ramane pe viata! Violenta, in general, nu este apreciata de nimeni, oamenii nu vor sa aibe de a face cu asemenea persoane iar societatea le izoleaza. Indiferent daca cineva are dreptate sau nu, violenta nu este o solutie, indifente de problema. Violenta creeaza mai multe probleme!
Nu poti lipsi din viata unui copil si apoi sa apari, sa pretinzi ca totul e normal ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat! Cu o astfel de atitudine un parinte se va integra in viata copilului sau imediat dupa ce se muta la rezidentiale. Trebuie sa iti asumi greseala, sa o recunosti iar cand cineva iti arata unde ai gresit, inghiti in sec, iti ceri iertare, vezi ce poti face pentru a indrepta situatia. Nu te enervezi pe cineva ca ti-a adevarul, daca te enervezi pentru ca cineva si-a exprimat suferinta traita din cauza faptelor tale, inseamna ca nu exista nici o remuscare, nici o parere de rau pentru greselile facute. Este doar un alt fel de prosteala pe fata!
Problemele parintilor nu sunt ale copiilor, nu ii implica pe copii! Inarmeaza-te cu rabdare si discuta problemele in mod civilizat si rezolva-le! Un parinte nu poate sa arunce problemele asupra copiilor iar apoi sa mai aibe si nesimtirea sa le spuna copiilor sa nu se bage in problemele parintilor! In acest caz, un parinte nu mai are dreptul asta! Dreptul acesta, un parinte il are doar cand are grija ca probleme parintilor sa fie rezolvate civilizat si sa nu afecteze copii. In caz contrar, dupa ce parintele l-a afectat pe copil, copilul are tot dreptul sa se bage!
Parintele nu poate acuza copilul pentru greselile lui proprii! Nu e vina copilului ca nu are 'cei 7 ani de acasa', e vina parintelui ca nu i-a oferit copilului educatia necesara! Educatie nu inseamna bataie, educatie inseamna timp petrecut cu copii intr-o atmosfera calma, linistita, sigura, fara frica unui posibil scandal in orice moment, fara frica de a lua bataie din cauza unei farfurii spalate.
Copilul cand pune intrebari incomode, nu e nesimtit! Copilul intreaba pentru ca nu intelege! Pe un ton civilizat, politicos, parintele ar trebui sa ii raspunda copilui, dupa caz, sa ii explice copilului, cu perdea, fara sa foloseasca expresii obscene, nu e nevoie de ele!
Sper ca noi suntem ultima generatie care a mai experimentat violenta domestica! Cred ca, undeva in viitor, copiii nostri vor citi blogul si nu vor intelege de ce in urma cu nu stiu cati ani oameni erau atat de salbatici si recurgeau la violenta! Vreau sa cred ca ordinele de restrictie nu vor mai fi nevoite iar studentii la drept vor invata despre ele ca fiind elemente istorice folosite de salbaticii lor inaintasi.

Friday, November 23, 2018

Amintiri din copilarie!

Luni dimineata nu am avut somn si mi-am adus aminte de o intamplare din copilaria mea. M-am hotarat sa ma pun si scriu pe blog de povestea aceea. A fost o lupta in sinea mea, toata copilaria mea am fost invatati sa nu spunem nimic, sa para totul bine si sa creada ceilalti despre noi ca e totul bine. Ai mei se trag din Sarichioi, sat de lipoveni mandri pana peste cupola bisericii. Si de nu aveau ce manca, oamenii isi faceau case, sa se vada ca o duc bine.
Mama cand era batuta de tata ne spunea sa nu spunem nimic si ca totul s-a petrecut in casa, sa nu stie cei de afara. Bunica ne invata ca "e rau cu rau, dar mai rau fara rau". Cum sa fie "rau fara rau"? Nu are cum sa fie bine cu rau! Violenta nu are loc intr-o familie. Nu bataie e solutia, comunicarea e solutia! Voi sa nu faceti ce am facut noi! Vorbiti, spuneti la altii, cautati sa puneti capat violentei, iar daca nu inceteaza, plecati, despartiti-va! Voi sa nu ii invatati pe  altii cum am fost noi invatati! Invatati pe toti sa caute ajutor! Mie si acum imi este greu sa cer ajutor cand e vorba de bani, eu in sinea mea stiu ca ceilalti nu trebuie sa stie ca mie nu imi este bine, ceilalti trebuie sa vada ca imi este bine, parintii nu au vorbit cu noi de bani.
M-am hotarat ca o sa incep sa povestesc despre frumusetile copilariei mele, dar voi povesti si despre tragediile, nefericirile si poate chiar umilintele copilariei mele.
Voi povesti despre cum am luat bataie, cateodata pe buna dreptate si cateodata chiar degeaba. Stati linistiti puscarie puteti face pentru actele facute in Irlanda, pentru bataia care am luat-o in Romania, copil fiind, nu se poate face puscarie. Aveti grija ce faceti in Irlanda!
Voi povesti asa cum am vazut eu copilaria mea, cum am vazut eu divortul parintilor mei, cum am vazut eu viata in casa parinteasca. Daca cineva are ceva de obiectat, dreptul la replica il poate exercita in comentarii. Eu povestesc experienta mea si cum am perceput eu experienta, voi puteti da replica din punctul vostru de opinie.
De ce m-am hotarat sa va povestesc despre copilaria si viata mea? Am sunat-o pe bunica de ziua ei sa ii uram de bine. Toti fratii ne adunasem la mine, bunica atunci a vorbit cu fiecare, fiecare i-a urat multi ani si sanatate, iar la sfarsit m-a intrebat daca nu ar fi fost mai bine daca ai mei inca erau impreuna. Cred ca multi au nelamuriri despre asta dar putini au curajul sa intrebe anumite intrebari. Eu sper prin povestiri sa raspund la o parte din intrebarile voastre. Eu nu pot sa ii raspund bunicii sau altcuiva din prisma tatalui sau a mamei, dar din punctul meu de vedere pot! Nu, nu era mai bine daca parintii mei erau inca impreuna. Parintii mei se ceartau si mama era batuta de cand pot tine eu minte. Eu cred ca e mai bine sa fie liniste si pace. Eu sunt la casa mea si daca face cineva talente, dupa cum a zis un apropiat al nostru, "a mea e usa, a ta-i calea!" Dar cand ma gandesc la copilaria mea, eu cred ca ar fi fost mult mai linistita daca ar mei ar fi divortat de la prima bataie. Imi aduc aminte de Valentin, cand parintii lui inca erau in viata, chiar daca era la casa lui, nu i-a fost drag nici o data sa auda ca parintii lui s-au batut iar.
Cand am fost mici nu am calatorit mult prin tara, ai mei nu si-au permis sa ne trimita in excursii. Nu stiu cum e in restul Romaniei, dar la lipoveni sotia nu era iubita daca nu era batuta. Si barbatii au aplicat aceasta mentalitate in familiile lor atat cu privire la sotii cat si copii. Acum se intreaba "saracii batrani" de ce nu ii mai viziteaza nici Dracul. Mosii vor respect, vor sa li se multumeasca pentru ca au fost niste tirani. Batranii aia de au fost tirani cu familia lor, si-au asternut de mult timp patul, acum dorm pe el, nu are rost sa emita pretentii, s-ar putea sa isi ia si peste nas daca insista, doar de, asta este exemplul pe care l-au aratat copiilor lor o viata intrega. Batranii astia daca vad ca pruncii lor traiesc diferit, comunica, nu se bat, se iubesc, sa ii multumeasca lui Dumnezeu pentru copii si sa ii binecuvanteze. Asa poate se va indura bunul Dumnezeu de ei si va inmuia inima pruncilor lor si ii vor cauta, alta sansa eu nu vad.


Monday, November 19, 2018

Amintiri din... ce vreti voi! E vorba de o tragedie in jurul unei case.

Cand eram copil, ai mei s-au hotarat sa devina latifundiari. Atunci mama s-a imprumutat cu ideea ca va plati datoria cu banii lu' tata. Intelegeti de unde incepe drama acestei amintiri?
Ai mei au cumparat o casa de vaiuga in Agighiol, jud. Tulcea. Au facut o decizie needucata. Nu spun ca nu au cumparat casa buna, spun doar ca nu asa se face. Au cumparat casa si au "investit" o caruta de bani in gard, zidit cu tabla zincata, sa nu se vada nimic din frumusetea curtii - o mare cheltuiala. Am fost la sat, am muncit si eu gradina. Nu imi pare rau de asta, chiar a fost frumos sa faci ceva productiv.
Nu au facut nici o afacere, tata nu a mai facut bani, datoriile nu s-au platit, banii erau cheltuiti pentru betonul din gardul de la strada, nici un plan de viitor pentru casa.
Casa este doar pricina de poticnire, problema a fost in jurul casei - LIPSA DE COMUNICARE! Nu au stiut ce vor face cu acea proprietate. O vor pastra, o vor vinde, vor planta porumb, vor sadi gradina, va fi investitie, va fi casa de week-end, casa la tara, pensiune? Nu s-a stabilit nimic. Haotic, s-a inceput cu de toate, cu gradina, cu gard, cu porumb, cu cartofi, cu curatat de teren - toate astea in timp ce stateam in oras la apartament, nici nu aveai cum altfel, casa nu era demna de locuit. La vremea aceea nu aveam permis, masina statea in garajul acelei proprietati, iar noi faceam naveta cu ocazia, cu autobuzul, iar eu am facut drumul de cateva ori cu bicicleta.
De ce nu s-a stabilit ce va fi proprietatea? Eu cred pentru ca era o lipsa majora de comunicare intre mama si tata. Daca tata ar fi zis contra mamei, mama se supara si nu i-ar conveni, poate s-ar certa si eventual ar fi luat bataie de la tata; daca mama ar fi zis contra tatalui, tatat o batea pe mama. Deci nu erau deschisi la un dialog, iar un dialog in care unul singur are dreptate nu e dialog, e monolog, e dictatura. Daca ar fi fost comunicare, cred ca ar fi ajuns la un consens si ar fi facut ceva cu proprietatea aceea, indiferent daca a fost sau nu initial o decizie educata.
Am plecat din Romania, ai mei tot datori din cauza acelei achizitii, au decis sa vanda acea proprietate.  Nu stiu nici pana acum daca si-au scos parleala la proprietatea aceea. Stiu doar ca au vandut casa, mama a platit datoriile si noi ne-am cumparat o masina in Irlanda, viitoare prima mea masina. Ideea e ca daca o intrebam pe mama de bani, mi se reprosa de ce incerc sa o verific, daca ii pomeneai ceva lui tata el da vina pe mama, ea a dat bani la pocaiti, nici unul nu isi asuma responsabilitatea. O alta conceptie a parintilor mei pe care o consider complet gresita este "copii nu trebuie sa stie nimic de bani". O prostie!
Mama ar fi trebuit sa fie responsabila sa isi asume vanzarea si sa contabilizeze banii, dar intr-un fel o inteleg; daca ar fi contabilizat banii si lui tata nu ii convenea ceva, mai mult ca sigur manca bataie pentru niste maruntis. Tata in primul rand ar fi trebuit sa fie barbat, sa isi asume datoriile, sa vorbeasca cu "creditorii" si sa le explice situatia, nu sa fie barbat cu pumnul, ala nu e barbat.
Intr-o familie nu cred in banii tai si banii mei, sunt banii familiei! De asemenea, datoriile sunt ale familiei! Nu poti face greseli fara sa iti asumi responsabilitatea si sa dai vina pe partener! Nu poti sa iti bati sotia si apoi sa te astepti ca totul sa fie normal, ea sa vina si sa iti spuna tot ce are pe suflet.
Nu e corect ce am scris eu aici? Puteti sa va lasati comentriile mai jos, dar din pozitia mea, exact asa s-au vazut lucrurile!

Thursday, August 4, 2016

25 de ani, 2500 de euro si un Mertan

azi am ajuns la fabuloasa varsta de 25 de ani, un sfert de secol. mi-am data seama ca nu am realizat mare branza si nici nu sunt prea sigur de multi din cei ce ma inconjoara. Nu am casa, nu am pamant, nu am proiect la casa, nu sunt casatorit, nu am facultatea terminata si nici sustinerea nu se inghesuie la usa casei mele. trag ca prostul si ori am eu impresia, ori cei din jurul meu trag pe mine. Am muncit, am iubit, m-am certat, am tinut cont de lume si nu am tinut cont de lume. Cred ca mi-e frica de a fi respins si esec. Incep sa fac ce vreau si lumea imi spune ca trebuie sa fac ce spune societatea. societatea care nu ma intreaba de 2500 de euro datorii da ma intreaba de Mercedes. daca vreti mercedesul, platiti-mi datoriile, il dau gratis.
totul e aleatoriu. e un mare amalgam, cu frustrari, nereusite, succese si victorii. mergem mai departe.
Singurul regret cu toate astea, e ca nu am macar un copil. Imi iubesc copii inainte de a-i avea. Cred si voi crede mereu: copii sunt o binecuvantare. nu va mai plangeti de copii pe care ii aveti, iubitii si fiti sprijin pentru ei. nu le dati totul pe tva, dar fiti acolo pentru ei sa ii sprijiniti. conteaza!
ce parere are lumea despre mine? zgomot de fundal, putin imi pasa. Dupa cum a spus unul din decanii de la o universitate irlandeza, "parerile sunt ca gaurile in cur, toata lumea are una. doar pentru simplul fapt ca ai una, nu inseamna ca trebuie sa o si expui."
Felicitari lui Ioane ca s-a casatorit! pentru Emi, Corneliu si Ada: never mind what anyone else is tellin ya, make sure you get married before you're 20!
as scrie multe, si despre multi, nu cred ca ati intelege ce vreau sa va spun si nici nu cred ca ati mai vorbi cu mine pe vecie ( asta nu ar fi mare paguba).
Cadouri sa nu imi trimiteti ca nu am nevoie de nimic, iar ce vreau cel mai probabil nu imi puteti da.

ce vreau?
un prunc, libertatea fratilor mei si un Rolex Daytona

Sunday, December 27, 2015

Full of roses?

It's commonly said the pathetic to Heaven is not full of roses. Well, I think it is! There might be no red flowers but definitely are stems and thorns. For the last couple days I am paying attention to my food, to how I eat, I do push ups and I squat all day long. And instead of a result,  I see...
Is painful to admit but I am addicted to food. After I had a conversation more enthusiastic this evening,  I was craving for food. Is not that I did not gave in, but at least there is some food left in the fridge for tomorrow. If it would be alcohol instead of food let's say I didn't get drunk tonight,  but I surely was over the legal driving limit, which reminds me: Never, ever drink and drive!
Since I squat and do push ups my legs are sore, very sore and but my chest and shoulders are catching up quite alright. I am trying to be fare to me and to those who read. I do not have a sponsor to keep me loosing weight and I am not spending insane amounts on crazy food. At this stage is all the same, I am trying to keep my eyes and mind open more than my mouth.
My weight today, after I enjoyed some extra low calories carbohydrates last night is 143 Kg. I can do the push ups easier and my squat position is improving.

Friday, December 25, 2015

Weight race!

I decided to let you all know how I'm doing. :)  Lately I had quite some time on my hands so I ended up on the weight scale and my weight is...
We'll start with the beginning. When I moved to Ireland I had in around 95 to 100 kg. Then I took on and on weight till I got to the fabulous weight of 135 kg. After a good while I decide it was time to lose weight,  so I begun wasting time in the gym. For a good while I didn't have any progress,  at least I thought so. Looking back,  if there would have been no gym whatsoever it could have  been even worse. But one day I saw a guy in church that he lost so much weight, I decided to follow his diet. Couldn't! Made my own diet and ended up losing a bit over 30 Kg. So in 2014 I was around 103 kg. Dropped in size,  was looking good a day all the jazz,  you all know it.  Then I started drifting along the road. I knew it and I could have corrected that easily but I just kept going. Work, family, commitments.
Does anyone say that any of those should come in before your body? Well, that is absolute non sens! No, you take care of your own body first! You know why? Because you put God first! Your body is the temple of God! Do you think it matters how do you look? You better believe it! So the next time you go gym, sauna, jogging, lifting, turning the bog, play football or any sport activity make sure you do it for the glory of God!
I didn't look at it this way,  so I ended up putting on weight and just before Christmas on the 23rd of December 2015,  2 days ago I had 143 Kg.  It scared the stuff out of me! I made a chart,  I have a table where I am keeping the weight track.
My goal is 91 Kg. It might seem and it a lot to go,  but is achievable! I know I can make it! I will do it while I still can! #losingiswinning
I will keep you updated. :)

Tuesday, September 15, 2015

La cerșit

Pe unde stă Hermina,  e un cerșetor de nu are stres. Nu face nimic,  da de când stau eu aici,  cât aștept să se schimbe Herminuța el a făcut deja 10 euro (aprox 15 min).
Mă bate gândul să văd cât poți face într-o zi din stat degeaba. M-aș pune să cerșesc și eu, de curiozitate, da...

Wednesday, August 26, 2015

O poveste kinda funny

De fapt tragico-funny, mai bine spus mai mult tragică decât funny.  Lucrez la 2 stăpâni. Și nu ar fi asta marea problemă dacă mi-ar face măcar unu plăcere să lucrez la el.  Unu e indiferent, puțin ii pasă de oameni,  se asigură să îi fie lui bine și să își acopere spatele. Celălalt e parșiv și nu ii pasă de oameni. Sau poate că exagerez. De fapt el nu vede oameni, vede niște roboței care lucrează sub comanda lui și vede niște numere atașate de ele.  Nu ii pasă nici de unu nici de altul.  Nu ii pasă nici de mine.  Umblă cu vorbe pe la spate încearcă să se impună. Am înțeles că vrea să fie văzut bărbat adevărat da în fața mea și-a pierdut respectul când a început să se ia de oameni degeaba fără să asculte și părerea lor,să asculte părerea lor așa cum o spun ei și nu cum vrea el să o interpreteze să dea vina pe incapacitatea lor de a vorbi o limbă străină. Și cel mai urât este că a încercat să ajungă la mine prin metode nu tocmai ortodoxe. Nu e nimic. Un an de zile am văzut cum funcționează managementul fără leadership.

Saturday, April 25, 2015

Case mari, cămine mici..

Eu oare am loc aici?
Ne chinuim să construim case, vile, palate. Alergăm, muncim, fugim după clienți, vrem sa ii servim pe toți și sa ajungem la standardele impuse de ceilalți dar uităm sa consolidăm căminele. Nu ne pasă de cei din casa noastră și avem impresia că dacă muncim ca păgânii familia noastră o sa înțeleagă ca ii iubim. Oare? Nu înțelegem că familia noastră are nevoie de noi; de noi, nu de banii noștri!
Bărbați iubiți-vă nevestele! Femei iubiți-vă bărbații! Părinți iubiți-vă copiii! Ei au nevoie de voi!

Thursday, April 9, 2015

Demisia!

La unul din joburile mele, ieri mi-am prezentat demisia. Doamne ce experiență!
Am ajuns la concluzia că banii nu sunt totul în viață. Sunt un om cu principii,  am afirmat asta tot timpul. Acum în schimb pot sa spun ca pentru principii am renunțat la bani,  am renunțat la o poziție, la o funcție și la un avantaj.
Mi-au trecut prin cap tot feluri de gânduri,  tot felul de idei,  tot felul de întrebări și nenumărate motive pentru care să nu fac asta și sa îmi văd de confortul meu propriu. Am rămas însă cu ideile principale, restul e zgomot de imagine.
1. Fericirea mea nu depinde de bani,  depinde de credința mea în Dumnezeu.
2. Am persoane în viața mea care au încredere în mine chiar și atunci când iau o decizie... să o numim radicală.
3. Dumnezeu se folosește de oamenii din jurul meu ca sa îmi trimită un cuvânt de incurajare prin ei chiar dacă nu le-am spus ca mi-am prezentat demisia.
Let's be honest!  Câți dintre voi nu v-ați dorit vreodată sa va dați demisia? Sa renunțați la ce vi se oferă de dragul principiului? Să vă simțiți liberi?
Eu...  Did it! Mi-am dat demisia,  m-am simțit om liber,  nu depind de un job,  nu depind de o poziție,  nu depind de o funcție. Depind de Dumnezeu. Aveți încredere în voi înșivă,  susțineți-vă ideile, credința și convingerile. Nu renunțați la ele! Banii nu va definesc ci alegerile pe care le faceți.

PS: această postare nu e un manifest prin care vă îndemn să nu munciți, sa frecați menta profesionist, să fiți paraziți ai societății, să lungiți cozile la social/șomaj/benefits și cu nesimțire să trăiți din taxele celor ce muncesc și cinstit cotizează la stat pentru bunăstarea societății din care fac parte. Munciți, dar fiți oameni liberi! Gândiți liber!

Monday, March 30, 2015

Hai în vacanță!

Am fost azi la garaj să întreb de cauciucuri.  Am fost impresionat de scumpirea cu 20 de euro pe anvelopă.  Impresionant,  într-o singură iarnă.  Bineînțeles,  iar englezii sunt de vină.
Vorbind de modele,  prețuri și întrebuințări am ajuns la concluzia ca nu există cauciucuri universale. Sunt după nevoi,  iar ce este pe piață nu acoperă nevoia nimănui.
Într-un final am ajuns sa primesc sfaturi de călătorii. Mi s-a recomandat sa vizitez Nice. Din auzite,  experiența omului,  e un oraș foarte frumos și merită vizitat. Elveția se presupune a fi foarte frumoasă iar cât despre Franța, amândoi am fost de acord că e o frumusețe.
În principiu Dumnezeu, 10 orașe,  14 zile,  4 prietebi și great craic. 
Vreți și voi?
Eh,  tot tipul ăsta,  Shane, îmi povestea acum cu jind ca s-ar mai duce încă o dată să mai facă un tur al Europei,  dar acum are copii și nu își permite nici să care pruncii după el, nici sa ii lase la bunici sau rude. Pe scurt, e legat.
În Cartea Sfântă scrie "tinere bucură-te în tinerețea ta" sau pe românește, "bate cuiul cât e cald". Dragii mei colecționați momente, experiențe, credință, cunoștință și zâmbete, nu bani. Banii o sa vină singuri.

I go! You go?

Monday, January 5, 2015

Dragi pastori...

Eu mai ascult cate o predică și mi se pare interesant cum voi pastorii puteți sa fiți plini de ipocrizie și să vă uitați de sus la pruncii de stau la balcon. Într-adevăr nu va dăm noi atenția dorita de voi dar câteodată am impresia ca totuși primiți fix atât cât meritați. Îmi place cum va întoarceți către tineri și cu toată grandomania (în loc de dragoste)  începeți lozinca. Cred ca toți tinerii deja o știu.
Credeți că așa merge?

Wednesday, April 16, 2014

Era mai bine cand era mai rau!

Imi aduc aminte cu placere de Torta misiunii, Misiuni medicale americane la Tulcea. Imi aduc aminte de acele vremuri cu placere tocmai pentru ca obisnuiam sa cazam pe cineva la noi acasa. Imi aduc aminte cu placere de cuscrii moldoveni care veneau la noi in vizita... doar cate vreo 11 deodata.
Eram mai saraci atunci dar am stiut sa primim oamenii cu suflet, era mai putin loc dar incapeau mai multi musafiri, erau mese mai mici dar mancau mai multi la ele.
Acum nu stiu daca suntem mai bogati, daca avem mai mult loc sau daca avem mese mai mari, dar un lucru e cert, ne-am ajuns. Nu mai avem loc de 2 musafiri intr-o casa cu 6 dormitoare, nu mai au loc 3 invitati la o masa de 12, nu mai putem deranja dupa ora 10 seara...
Tin minte cum dormeam pe jos, cate 6 in sufragerie, 4 in dormitor, iar cine prindea fotoliul din bucatarie era practic barosanul. Erau vremuri frumoase. Nu aveam delicatese, dar aveam o ciorba lunga si din aia am fi fost in stare sa hranim jumatate din oras dacă era nevoie. Eram 14 persoane in casa la o singura baie... si cu toate astea ne-am descurcat.
M-am saturat sa vad gagii care au devenit domni si pitipoance care au devenit doamne peste noapte, uitand cum am copilarit. Am copilarit fara tonele de machiaj, fard si praf de copt pe fata. Am copilarit cu inima deschisa, am impartit ce am avut si am dat din nimicul nostru si altora. Am stiut sa apreciem gestul si sa nu judecam darul. Am stiut sa apreciem valoarea si nu verificam pretul. De ce ne lipsesc toate astea acum? Nu mi se pare normal.
Vreti sa vizitati Irlanda? Veniti la mine! Va cazez la mine, 2 in dus, 3 sub saltea , inca 2 pe jos si o sa mai raman si cu un loc liber pe pat. Veniti la mine ca va hranesc pe toti cu chicken roll; o sa vedeti voi ce e ala! Veniti si vedeti cum e sa vezi mai multe nuante de verde intr-o singura privire, veniti sa vedeti cum e sa faci baie in Atlantic. Nu va costa nimic!

Tuesday, April 15, 2014

Și ai de gând să te întorci în România?

Cam asa suna intrebarea Ancai. In acel moment era o intrebare care m-a luat prin surprindere... si i-am raspuns, poate jalnic, dar i-am raspuns.
Cand calatoresti mult si singur intalnesti oameni multi, diferiti, din diferite domenii si ai timp sa te gandesti. Acum as avea un raspuns.
Da, vreau sa ma intorc in Romania, dar nu vreau sa ma intorc in locurile natale, nu vreau sa ma intorc in partea estica a Romaniei. Vreau sa ma intorc ori in Ardeal (aici incluzand Banatul) ori in  Bucuresti. Iau in considerare Timisoara, Clujul, dar si orase mai mici precum Aradul.
Un lucru e cert. Indiferent daca ma voi intoarce sau nu ma voi intoarce, nu vreau ca viitoarea mea sotie sa traiasca in intr-un colt al lumii si eu in altul. Am vazut pe drumuri parinti care au lasat copii in Romania, am vazut barbati care si-au lasat familiile si am vazut cum distanta a rupt familiile.
Am crescut fara tata, al meu a fost plecat tot timpul, ai mei s-au despartit, iar acum am ajuns sa nu mai vorbesc cu el. Nu vreau ca si copii mei sa treaca pe acolo. Am vazut in multimea asta de familii despartite una diferita, una care mi-a inspirat speranta. Am vazut o familie care s-a despartit dar totusi au hotarat de acord comun ca este o chestiune temporara, definita in timp, amandoi accepta sacrificiile, si riscurile la care este expusa familia. Cu toate astea raman elemente care nu pot fi rezolvate. Copiii cresc fara tata, il stiu pe tata ca fiind nenea din monitor.
Mi-as dori ca sotia mea sa mearga la serviciu din pasiune si dragoste de meserie, nu din nevoie si obligatie. Daca va fi doctorita, sa fie doctorita pentru ca asta ii place; daca va fi profesoara, sa fie profesoara pentru ca asta ii place. Vreau sa fie buna la ceea ce face, sa obtina o satisfactie din ceea ce face. Dar nu vreau ca dorinta asta sa aibe pretul despartirii familiei mele.

Tuesday, April 1, 2014

Era mai bine cand era mai rau!

Prostie de aplicatie... mi-a sters postul!

Thursday, March 27, 2014

La dieta!

Nu vorbesc de dieta alimentara cu ajutorul careia am slabit peste 25 kg. Vorbesc de o dieta intelectuala. Initial am vrut sa inchid contul de Facebook si sa ma supar pe el ca imi trimite lumea invitatie la CandyCrush. Dar nu, m-am decis ca asa cum stiu sa ma abtin de la zahar, fainoase, cartofi si unt, pot sa ma abtin si la sursele care imi influenteaza bibilica.
Nu pot spune ca petrec mai putin timp cu tableta in mana, insa am aflat mai multe despre nuc, mere, parcelarea pamantului, altoire, susan etc. De asemenea lipsa de activitate pe Facebook nu pare sa ma afecteze  prea tare. Poate ca nu mai stiu unde sunt toate parangheliile studentesti, dar oricum nu am timp de ele.... asa ca nu cred ca pierd nimic.
Apropo... Mendeleev a aflat ca organismul uman absoarbe cel mai bine vodka intr-o concentratie de 38%. No baieti, spor la baut!

Tuesday, March 25, 2014

Si cand te saturi ce faci?

La sfârșitul săptămânii trecute am fost la muncă și... adevărul e ca am fost stupefiat de lipsa de cultura a superiorilor mei. Eu am crezut ca eu sunt plafonat muzical si sunt un analfabet al muzicii pana cand... pana cand am vazut ca VP-ul nostru se stramba cand asculta 2 tenori. Si Doamne cantau de o frumusete rara... oi fi eu manelist de fel, insa pot aprecia o voce lucrata, o voce antrenara si pot aprecia o piesa grea. Am cântat in cor mai la tineretile mele, si cam am idee cat iti trebuie sa lucrezi la voce, si stiu de ce cant eu doar in baie.
Pur si simplu te enerveaza, te duce la exasperare lipsa asta de cultura a oamenilor. Cum poti afirma ca doi tenori urla? Cum? Si inca doi tenori buni... Eu inteleg ca fiecare suntem cu mancarea lui de peste, fiecare e cu opinia, fiecare e cu gustul lui.  Dar totusi sa nu stii sa apreciezi  macar o interpretare... nu iti cere nimeni sa asculti Bocelli in masina si Pavarotti in metrou... da poi da dovada de un pic de cultura.
Ma sperie faptul ca dorinta de a cunoaste, cultura generala si deschiderea catre nou e la fel de comuna ca sudoarea de paznic.  Rar întâlnești oameni care stiu cine e Bahus, oameni care stiu cine e Kafka. Ori Kafka ori Kaka, ori Torje ori Toparceanu... tot acolo bate... si nu, nu e bine. Nu e bine ca manelistii tin capul sus si regleaza noile norme de cultura ale copiilor, tinerilor, adolescentilor. E trist sa vezi oameni la 30 de ani care nu stiu ce e un pamflet si cred ca Las Fierbinti este exemplu pozitiv de comportament.
Imi e dor, ca eu sa fiu incultul clasei cu o medie generala de 9,10. Imi e pur si simplu dor de vremurile alea in care citeam rezumatele la carti si plus cateva referințe critice referitoare la ea, pentru a fi in stare sa fac o recenzie cat de cat decenta... imi e dor.
Cititi, ascultati, si sorbiti cuvintele batranilor. Stiu par demodati, trecuti de vremea noastra, irelevanti generatie Y, par... dar nu sunt chiar asa. Invatati voi sa fiti versatili, maleabil. Invatati sa puneti intrebari!

Wednesday, December 4, 2013

de ce?

De ce nu poate sa fie simplu la mine? De ce trebuie sa fie asteptari mari de la mine? De ce nu pot fi eu insumi cand vreausa fiu eu? De ce atunci cand sunt dispus sa ma schimb e prea tarziu? De ce nu pot accepta realitatea asa cum este? De ce prefer eu sa aleg realitatea diferit de ceilalti? DE CE?
E interesant ca toti te iubesc cand le spui de cum e sa fii diferit, de cum e sa vezi realitatea in modul tau unic. Apoi incep sa te cunoasca, incep sa isi dea seama ca si tu esti om, esti predispuis greselilor, imperfectiunilor, slabiciunilor si poti fi o dezamagire pentru toti ceilalti. Si atunci nu mai intelege lumea, cum poti tu sa vezi realitatea diferit si sa fii o dezamagire, cum poti sa nu fii perfect... Dar... am anuntat pe toti de la inceput ca nu sunt perfect. nu a vrut nimeni sa ma asculte!
Long story short, I might be too Irish! I enjoy too much the small talk at the shop when you buy diesel. The talk about weather with a stranger was perfect normal for me! To compliment someone just to make them smile, was something normal till the moment I discovered people I love can be hurt by it! I think this is Irish as well, hurt people you love the most, without to want though... The worst, NO ONE believes you! I would go back in time to show, to prove a point or just to change for the better of those that I love, but guess what? It can't be done!
Is weird! I need 2 languages to express myself! why? maybe cause I can't adapt to any of the cultures... I can't be like the rest... regardless if I try... my very nature does not let me be someone's copy. I chose to be me! One day, the loved ones might understand me, I never wanted to hurt you!
Toate parerile celorlalti de nu imi stau aproape sau a celor ce nu ma stiu, sunt pur si simplu galagie aglomerata in cotidian! Iar cei ce conteaza, pe care ii iubesc, refuza sa ma mai accepte!

Wednesday, October 2, 2013

are you in a vicious circle?

Work, college... full time, part time... life, sleep....
Well this things are just some of the things I keep constantly on my mind. I would love to be able to decide on something and to dedicate myself to something... but unfortunately I am not exactly in that position, and no! I'm not the only one in this situation. I have to see the balance in between my two jobs, full time college and lately it became part time sleep.
Do I have a life? Well... that is sort of a funny question, I have to do all this, pay bills, share house, travel, go on holiday, selectively attend classes and lectures. I am not complaining of a quiet life. I even sold my car last week.
Yes, I think this is life. I have to be continuously engaged, I have to be present, aware of the future and at peace with the past. I sort of enjoy it. I really need a life where I am busy, engaged in all sorts of activities. I might not have time to go out and be on a binge for a week, but I still have some craic and maybe some times too much ceol. I need them to keep me going. Actually, if I think twice, with some better time management I still have time for some more extracurricular activities. Maybe I should join some sort of society in college or even better, set up the Russian Soc.
Why all this? Frankly, not a clue, but I know that in life you don't lose money, you just pay for lessons. Depends what you learn out of them.

PS: I actually wanted to write another version of this, the sad version. eh.... You're better off with this one!

Just,... whatever... you're not worthed!

And when you keep talking just to fill the silence gap, without to actually  edify someone, but to even attack someone and just to prove that you are the good one and you are always right, would you actually feel any better? Can you even look at yourself then. How despicable you must be to actually accuse someone whk is defenseless, and has no way to ask for it. Does that make you big, strong, an example to follow? I personally can't accept that in my own belief system, or in any other belief that claims to be well established. I really believe that anyone can be full of bull, blame someone who cannot defend themselves and look good  for the time being, but definitely the day will come when you'll have to bow down. Or there is another option, give up the shit you ride on, grow a pair and stand the bitch fest that might come against you, join it and not only that you make a stand for yourself, but you gain respect, you earn it. You don't have to beg for it anymore. You don't need to be like one of my teachers, but you can be like one of my brother's techers. You can boldly introduce yourself without begging for some respect out of pity,  introducing yourself using the term "ms". Never mind the rest, stand up when everyone is sitting down, speak up when everyone else is having their own pity party, deal with it when everyone else is bitching about it. Be you, be yourself. Even if you're bad at being yourself, you're still the best! No one can do it better than yourself.

Tuesday, August 20, 2013

Atat de mult de spus, atat de putin de asternut!

De atatea ori ma gandesc la concepte, la idei, dezbateri, si cateodata pot sa insir discursuri intregi in mintea-mi incarcata de cotidian, dar odata ce am sansa de a pune pe hartie toate aceste cugetari, ma pierd in ele si nu pot sa le astern asa cum as dori.

Sunday, April 28, 2013

Real, Fear, Panic, Sleep

Yesterday I went to sleep during the day. After half an hour I woke up, but I could not move my whole body. My brain was active, I was processing the fact that I want to open my eyes but I couldn't do it. I really thought I blinded, and that's why I couldn't see anything. I was on the verge of calling(shout) for my housemates, but I didn't. I don't realise why I didn't, I don't know if I was hesitating or if I was not able, but I know I didn't move my hands. One fact is that my brain was running images which I thought were real, till the moment in my images my hands were running under a jet of water, but I processed that my hands are't wet. That's the moment when I actually tried to open my eyes, to see the reality. I know that once I blinked but a black image came up in front of my eyes. That was the moment I realised I cannot see and I hardly can even open my eyes.
If you know what is this called, or if you know someone who could explain me this phenomena, or if anyone is looking to research this phenomena let me know and help me get in contact with them.
Thank you!

Wednesday, April 24, 2013

education

And from the long wasted hours watching everything just to find this bits and pieces that are worted to be published, I found this guy, Suli.
Check this out. He put this nice all together.
http://www.youtube.com/watch?v=D-eVF_G_p-Y

Saturday, February 23, 2013

the title

interesting the fact most people do, think, learn. exactly that order. do they know what they do? defnetly not! do I know What I write?... not really. Most of the time I can talk and talk, and I know what to speak without to say absolutly nothing. This time, is it any different? Of course not. I want to put something on epaper, i need my own space to spread my intelectual treasure. But i need to put it on a black expensive velvet, so it can show off its real value. Many people would....

Friday, February 22, 2013

doar o alta intrebare!

Cum exprimam noi tonalitatea in scriere intr-o societate unde nu mai avem virgula, punct iar ortografia si punctuatia par a fi nu doar irelaevante, ci chiar inexistente?
Si cum poate cineva sa inteleaga tonalitatea intr-o opera daca in anul intai de facultate are o citire incoerenta, mai slaba ca a unui elev inconstiincios in semestrul 2 in clasa a II-a?
Cand o sa pot si eu sa ii privesc pe toti in ochi si sa le pot spune adevarul cu dragoste sa ii pot indrepta fara ca interlocutorii mei sa se simta ofensati de actul meu incarcat cu o aura plina de intentii bune?

Thursday, January 10, 2013

Can you actually make money online?

I suppose many if you, same as me, tried to make money online, at least once. The other day my brother told me about this new opportunity online. Of course, I lost money before online, on gambling websites, bux, and many other things. I couldn't believe him that this is real.
Well... If you don't risk, than you can't know. So I eventually invested now in this new website. Is called bannersbroker.com. It is a website that invests in advertising. To explain the concept easier; you invest in the company, they have a greater capital so they pay you back for your investment.
If you are curious just go to Banners Broker and check it out, you can sign up, it's free and you don't get spams. If you are not sure don't rush into buying anything. I invested, I see my money growing but I didn't cash out yet. As soon as I cash out I'll let you all know. In the mean while you can check it out, see if it's for you, if you have any questions let me know. Once again www.bannersbroker.com
Regards,
Cristian

Friday, December 30, 2011

or maybe... I'm supposed to be like that!

I was starting to feel low for a while now for not fitting in any perfect employee pattern, but guess what?! I am supposed to be like that! This is me! I'm not like the others, I was different from the beginning, I was going from church to church, from religion to religion. I was making it pretty much from top to top almost all the time, and guess what. Regardless the denomination they all the same. But I bet that many that are in there for years don't know as much as I do. Well I love the individuals, they all cool. They are all different somehow, but all special.
Anyway it seems that is natural for some of us to have summer sessions, to fail exams, and hate to do accounting assignments. That's OK for some of us. Maybe we're just not made to be students, but we are supposed to be ENTREPRENEURS!
I remember myself making money out of food industry! I was selling fish since I was smaller than the bags I was carrying. I was stealing from farms and selling in the city. I was getting homework from others, but I was managing to pull it through. I was offering protection(I never got paid for it, bad business). I didn't have someone to tech me about it so I got scammed, but is all right, I'll be back to the top. Any way I want to share with you entrepreneur hearted two videos regarding the entrepreneurship and social-enterprising.







And as Diana said once: When everyone tells you that's impossible just turn around and say 'Watch me!'

Saturday, December 24, 2011

since there is no place to go... let it snow!

this past few days, it's been a hectic time, up and down, here and there, out and about, but in the same time nothing is happening. Out of all this things, I realized how small is the world, and how small Ireland is. I knew people that for 3 and 2 years, and i never knew that they are related. Quite weird, but I finally found out, over the side talk at a party.
I am a quite weird person or maybe, is not my type of party, or maybe it was that I had too much of responsibilities at that party, but I felt like it was too much for me. In fairness, I'd like to be able to attend a party where I have nothing to do but to enjoy myself, annoy the organizers and dance with the lights on.
Anyway, that is beyond the point I just want to wish ye this:
Merry Christmas!
Si pt ca e Craciun un colind aici!

Wednesday, December 14, 2011

Manele! Dar ce este in spatele lor?

Orice roaker borat stie o manea. This is a given. Nu ai cum sa traiesti in Romania, si sa nu auzi o manea. Daca nu stii manelele lui Sorinel, manele lui Guta, ale lui Salam, a Copilului de Aur, sigur stii Of Viata Mea - Costi Ionita si Adrian Minune. Asa ca sa nu aud ca nu asculta lumea manele. Toata lumea asculta.
O manea care se asculta foarte mult a fost a lui Florinel si Ioana Te iubesc oriunde ai fi, a avut mare succes si era in toate boxele, si ringtonurile de pe atunci. Dar de atunci nu prea tin minte sa fi scos ceva cu succes. Si chiar ma intrebam ce se intamplase cu ei. Si cand te intrebi ce se intampla cu cineva pe care il stii de obicei dai un pic pe Google, si vezi care este smekeria. E bun numa ca astia doi au o problema. Ii cheama Ioana si Florinel. Ei nu au nume de familie, nu au porecla care sa se adauge la numele lor nu au nici un punc de referinta, iar ca chestie Doamne cati Florini si Ioane sunt. Nici macar cei de la evidenta populatie nu stiu. Ei nu pot baga datele pe care le au intr-o pagina excel si sa le numere. Ei trebuie sa faca recensamant.(da asta e un alt topic).
Revenind la povestea noastra mi-am dat seama ca oamenii astia au disparut de pe net. Nu poti gasi nici biografie, nici fan club, nimic. Am cautat atunci Denisa, dar asta e un nume nu chiar asa de comun si am gasit o biografie, succinta intr-adevar, dar e o biografie.
Cu toate astea Respect pt Bursuc, impresar, el face cate o biografie artistilor sai. De exemplu Laura Vass, Bursuc a iesit si a dat un interviu macar numoare lumea proasta si stie ca nu trebuie sa mai astepte manele frumoase cantate de vocea ei suava.
Doavada faptului ca romanii nu au loialitate, ei nu au conceptul de fan club pt manelisti. Sa curga banul! Curge - existi, nu curge - n-ai valoare, ce mai conteaza. E pacat ca de multe ori in loc sa traim o simfonie, traim o manea, si cum s-au terminat dedicatiile am uitat cine ni le-a facut.
Iar cat despre mine, personal, mie imi place De-as putea

Tuesday, December 13, 2011

Ultimate Frisbee & Rugby

Ultimate Frisbee & Rugby, just sport or a style of life?!
Many people out there don't even know what is Ultimate or Rugby. Many people don't even know that Ultimate has international tournaments and about Rugby they just think is all about kicking. well it might be about tackling. But NO!
Both of them are about the craic around the game. In this sports the environment is important as well and the lads around are gas men.
Ultimate is about socializing, being fare and dealing with with your own problems. In fact, in Frisbee are no Ref's. The players have to discuss the issues themselves and sort it out. That's what is meant by Fair-Play and Spirit of the Game. People are supposed to be people and to discuss their problems, to get to an agreement, to a common point where both players are happy.
Rugby reveals a style of life, and shows you that the life is tough, you fall, you crash but you always stand up and try to go forward. Everybody is relying on the others, in order to achieve something in this sport you have to have your guys behind you. What amazes me the most about this game is that for every inch forward the whole team has to get a foot back. Is not like other sports. You always have to pass back. You can't pass forward, you have to carry the ball forward.
One thing that drawn my attention to this sports compared to other sports where you just shoot and hope for the best, in this games you have to get the ball/disk in the end zone yourself. You can't just expect the ball or the disk to end up in the end zone. You have to DIY!

Saturday, November 12, 2011

Gen

Dupa postarea asta multi o sa fie printre aia care o sa se trezeasca sa comenteze ca a plecat de 3 ani jumate si gata, si-a uitat limba. NU! Nu am uitat de unde am plecat, si mai stiu sa vorbesc romaneste, chiar destul de bine as preciza eu. Si cu toate astea nu stiu ce este cuvantul "gen" sau cum se foloseste.
Am plecat acum cativa ani, dar pe vremea mea, nu era curentul "gen", ci aveam expresiile "fratie", am mai auzit de la bucuresteni "dute tare pe burta cu fata-n sus", da nimic de genul unui cuvant pus aleatoriu intr-o (apropo ce au facut cu "intr-o", "intr-un", le-au schimbat?) propozitie doar de fantezie. Nici macar nu m-am prins cum se foloseste, ca interjectie, ca apozitie? Habar nu am, si nici nu inteleg morala, sensul sau intelesul lui.
Si ma gandesc... de s-o gasi un poet mai futurist, si o pune la vrajeala "gen" in poezia lui, care e functia sintactica a cuvantului gen? Cuvant pus intr-aiurea?
Eu ma bucur ca nu trebuie sa imi alterez limba, sau sa mai studiez vreun geniu, da totusi m-ar interesa si pe mine care e treaba cu cuvantul asta.
gen

Friday, November 11, 2011

11.11.11

Pe principiu "e usor pe hartie versuri a pune, cand nu ai nimic a spune" eu postez pe blogu'mi. Adica eu nu mai prind urmatorul 11.11.11 iar ce mi se pare interesant lumea iar a crezut ca azi o sa fie Apocalipsa, Egiptenii au inchis accesul la piramide si altii isi tin ritualurile sus in deal.:))
Bineinteles ca fiecare e liber sa creada ce vrea, dar cat despre mine, nici nu mi-am dat seama ca a fost 11.11.11 pt ca am bagat 8 ore de curs, plus stres, plus altele.
De fapt daca stau sa ma gandesc bine, eu azi la baschet nu am pierdut nici un meci! Cine stie care cauza?

Friday, October 28, 2011

Mecanic de casa

Acest post este dedicat tuturor mecanicilor care isi repara masina acasa. Am gasit un tip din State foarte dragut si care raspunde la multe intrebari legate de mecanica.
http://www.scottykilmer.com/ sau pe il puteti vedea si pe Youtube.

Saturday, October 22, 2011

Banii n-aduc fericirea...

spune o vorba romaneasca, dar cu siguranta o intretin, si creaza ambianta propice incuibarii ei. Chiar daca traim, si credem in Dumnezeu, intre timp traim cu sfintii, si nu ne putem ascunde de acest adevar irefutabil, prezent in societatea cotidiana, in care un suflet de copil e sacrificat la pretul unei bucati de rugina. Si intr-adevar, la atata lipsa de sesibilitate nici nu ma astep la altceva, dar cand vezi clericii, ca renunta sa lupte pentru un eveniment, pur caritabil, in Seara de Halloween, hranind sufletul celor mici cu divinitate, si aparandu-i de ocultismul fanatic dar inocent in acelasi timp al unei societatii in depravare intelectula si morala, hranita cu amintirile Tigrului Celtic ce a adormit, odata cu criza financiara si nu pare a se trezi prea devreme din somnul cel de moarte.

Wednesday, October 12, 2011

Coollege

We say that is easier to go to college when you younger, but I'm not sure this is true. I don't even know how many times I said that I gonna attend all classes but I never managed to do that for more than a week, while you look at the older guys. They are brilian. They always show up on time, pay attention and take notes. Even more they ask, not only questions, but right questions. While the young ones are in college during the day, just to sort where to go in the evening.
Me no, I actually go to class all time, but I feel weired when I do that.

PS: "pentru a nu stiu cata oara, am zis ca e ultima oara"

Wednesday, September 28, 2011

Opportunity Scarcity

Since ever, people are known for their desire to be different, to have something unique that makes tham differentor any other version of this, but just to be different. One of the ways to be different is to take control of the opportunities that arise around the man. The problem is that even though the right to equality is garanteed by Human Rights, I'd like to add to it the fact that some are surounded by so many opportunities and some are surounded by so few opportunities. Interesting is to follow the fact that the more opportunities are available the less are to be picked due to the false impresion of convinience created in reaching those opportunities. On the other hand side, the fellows with less opportunities know that is vitaly for them to grab every opportunity arises, as that is the only way they can see in order to move on to a new level.
That's why some of us have the chance to do some things, but we never do. I know that I can lose weight any time, I never did it though. Last year I knew that the societies, sport clubs etc. were available for me in college so I never bothered to grab my own opportunity. 2011 is different. I decided that I will do lots of stuff, so I am pushing myself towards the edges in order to achieve as much as possible.
I love living on the edge! Otherwise I would take to much space.

Monday, September 26, 2011

College and Politics

Many people don't want to get involved in politics, so most of them decide to do nothing about it. Well in college as a student you might have the opportunity to get involved in a political society talk shite, solve nothing and lose the belief in the democracy. But with stupefaction, last week I found out that we as students are involved in politics more than we can believe.
It seems that our attendance to class is exactly same as attendance in Romanian government, very poor. So this is a politics debate among the university heads, and it comes down to the head of our faculty , then on the head of the course and it gives an political opportunity to close the course, fire some lecturers and eventually save some money for the Uni's budget.
Than the head brought down the problem to our class, to see how can we fix the problem, in order to be in good terms with everyone. But the thing is, it only affects the course as regarding the next year fresheners, we still finish our course, and we still can get a Bach in Int Commerce with Spanish and we still have the Erasmus. We just have to make sure we get it, even if we don't attend class.
Of course I go to class for personal reasons. It's easier to learn Spanish if you attend classes but politically looking at it, it's just a matter of choice if I want to help the next generation and save maybe a few jobs.
Any way I deliberately get involved in politics, at the moment as Class Rep for Marketing and funny case of Vice Class Rep for Spanish.

Monday, May 16, 2011

Vacanta!

A venit vacanta u ferry din Franta, da' a adus examene, si le-am termiant si pe alea si amu sunt in vacanta maxima!
Am vazut si PDL-ul, am vazut si pe celel 3 maimute de la USL, da azi nu comentez, pt ca sunt prea bine dispus. Oricum e bine ca Romania a iesit din recesiune.

Wednesday, May 11, 2011

what you want?

Nu am mai scris de un timp incoace pt ca am fost bizi, pt ca nu am gasit stiri destul de interesante de comentat si pentru ca am examene.
Printre atatea stiri pe lume, una din stirile interesante mi se pare moartea lui Osama. Nu ca as sustine terorismul, dar vreau sa zic ca nu mi-s de acord cu americanii, care in numele "Binelui", salveaza cativa protestanti, dar omoara civili pasnici in numele petrolului. La urma urmei, Bin Laden a vrut doar ca Americanii sa nu ii mai pangareasca tara, actiunile sale de la 9/11 fiind doar un raspuns platonic la invazia americana. O stire legata tot de Osama Bin Laden, e tipul din state care in 24 de ore a facut $120000 din vanzarea tricourilor cu tero mort. Dupa aceasta ucidere, stiti ce ii diferentiaza pe americani de teroristi (bagabonti sau mafioti)? Va spun eu! FIX NIMIC. Pt ca, daca ar fii vrut sa demonstreze ceva, l-ar fi judecat, condamnat, executat.
Dar revenind la oile mele mioritice, pe plaiuri celtice, am tot avut examene. Azi am ultimul la spaniola. Ei in loc sa ma trimita in Spania, sa invat si eu cum trebuie spaniola, ei maa tin cu examene, parca eu vorbesc pe foaie, eu vorbesc cu gura. Am facut bine la oral? pai atunci sa ma trimita in Spania.
Cu toate ca imi desfasor activitatile blazante cotidiene in Irlanda, I'm asking Government BOC sa bata pasul de mars si sa faca rost de viza Schengen, ca de la intai sa o tai in Spania pe vara sa muncesc si sa aprender mas espagnol.
Nu uitati! Reduce, Reuse, Recycle!

Monday, March 21, 2011

Gaddafi Wanted

After this moring post, while I was still reading about different topics, I found that the UK is going for Gadafi. They want to murderr him.
Source Daily Mail

from a simple revolution to WW3?

As many other people that don't usually watch the news, because they all stuffed with bad information, I am interested in Japan's and Libyan evolution, regarding the World condition.
I like Japan because in just a few days they started to fix roads, big style! and still they have the power to come up front and release results of some whatever analysis and say that that Romania will be the last country (ultima gâsca) in Europe for 15 years.
Check this! You don't need to understand what is written, just play the video!
The most interesting at the moment is Libya. I mean they had a revolution, with no involvement in whatsoever external country, and in my opinion, I think the Americans just saw an opportunity how to access some of the petrol and some of Gaddafi's accounts that are filled with 30 billions(according to euractiv.ro). But of course they want to help the people, not to destroy the country, and then to send their own investors to set up new companies with the headquarter in States. No! of course not!
I was reading the news, and they statedd that there have been killed 95 people by the Government forces, my wonder is how many people will be killed by the western armies.
I find it interesting, after one of the Gaddafi's buildings was destroyed, William Gortney declared that they didn't target it, they just fallowed the Resolution. Well, then, if they didn't target the building, then they either lie or they just randomly destroy buildings, with innocent people. Just check the third video on the SkyNews page. Is interesting the fact that the occidental powers declared that they don't target people, and they don't have Gaddafi's death as a goal, then what they fight for and against who?
It would be interesting to see if Gaddafi was just scared and tried to inspire fear or he was seriously talking about Osama Bin Laden.
I would really like to see the fire ceasing in Libya, regardless the source and the reason.
In the end I'd like to quote the Americans:
"In God we trust!".

Thursday, March 17, 2011

Check this blog, you might find it interesting
http://rbabiserici.blogspot.com/2011/03/ordinarea-fratelui-maduta-marius.html#comment-form

kids have fun! do they?

I was walking today by a group of kid, they were supposed to play or have fun, but no! they were staying in a circle, rolling a ball around, trying to get as bored as they could get.
It reminded me of my granny. She was always telling me that she had more fun as a kid than we (me & my bro) had.I never understood her, until today. I could see the image that she was describing me.
In my opinion, the tragedy is created by the age difference. My granny was talking about a childhood spent 4 decades before my childhood, while the kids I saw are only 10 years(and maybe not even) younger than me, and they seem to have already forgotten how to enjoy childhood.
I really would like to see again kids playing soccer, lap tennis, make noise and disturb the elders. But no, parents are teaching children to be nice, to behave themselves, to come home clean and so on. Of course, every child has to know all this, but the parents as well should know that there is a time for that. Is called Sunday Morning.
I remember myself, regardless what church it was, every Sunday, I would wake up and go to Church, be nice to the others, behave myself, come back home clean and so on.
When ever you see me acting in an inappropriate way, you should know that my parents actually did a great job, it's only me refusing to mature.

P.S.


Imi aduc aminte cand,
Ii faceam la mata vant.
Cum zbura ca pasarea,
Da chica ca mazare,
De pe casa-n jos.....
Si daca mata mai traia,
Si daca mai putea mergea,
Noi de codita moale,
Legam c-o sarma tare,
Si tot era frumos,frumos....
Mama meu tata meu,
Nu ma bateti,
Nu-s de vina eu!
Eu cred ca mata singura vrea,
Sa se-nvete a zbura!
Cred ca fratele jos,
Trebuia s-o prinda,
Dar n-o fost...
Si mata cand ne vede,
Nici amu nu-i vine-a crede,
Ca asa ceva a fost...
Unde-s Doamne zilele,
Cand ne scaldam cu cainele?
Cainele la suprafata voia,
Dar noi cu ata,
Il mai tineam sub val...
Si cainele facea "bal-bal"
Dar noi radeam ca cei nebuni.
Si de sub apa verdica,
Cand vedeam ca nu se vede....
Noi il scoteam la mal,la mal...
Mama meu,tata meu,
Nu ma bateti,
Nu-s de vina eu!
Eu cred ca cainele singur vreia,
Sa se-nvete a-nota...
Daaaa....
Cred ca fratele-o vrut,
Sa-l scoata la mal,
De n-o putut.....
Si cand cainele ne vede,
Nici amu nu-i vïne-a crede,
Cata apa a baut!

Versuri Imi aduc aminte cand - Planeta moldova
de pe http://www.versuri.ro


Off topic
Iar cat despre cei de la stiricrestine.ro vad ca au un lapsus. Au urlat in gura mare promisiuni cum ca daca le tinem banerul pe bloguri, o sa fim cu totii la pagina cu parteneri. Nush cum se face, da' eu ieri nu ca nu am vazut listat blogul meu la ei pe site, da nu am gasit pagina cu parteneri.

Wednesday, March 16, 2011

T.I.M.E.M.A.N.A.G.E.M.E.N.T.

CONSIDERING THE FACT THAT IN THE LAST FEW DAYS, I SPENT MORE TIME THAN USUALLY INTO STUDYING, ASSIGNMENTS AND PROJECTS, AND PRESSED BY DEADLINES, INEVITABLY, I AM THINKING ABOUT TIME MANAGEMENT AND SPECIALLY FOCUSING ON THE LACK OF IT.
I REALISED THAT I AM A VERY BUSY PERSON, WITH A HEAVY SCHEDULE, BUT I ALWAYS WASTE TIME. I WAS WONDERING HOW MUCH FREE TIME WOULD I HAVE IF I WOULDN'T WASTE TIME AND I WOULD USE THE TIME IN THE MOST EFFICIENT WAY, BUT WHO CAN KNOW THE ANSWER?

P.S.
EFFECTIVE EFFICIENCY or EFFICIENT EFFECTIVENESS?

OFF TOPIC
I KINDA LIKE THE CAPITAL WRITING IN THE EDIT MODE, BUT I DON'T KNOW EASY AND COMFORTABLE IS TO READ:)

Monday, March 14, 2011

L.I.F.E.G.O.E.S.O.N.

We always try to do what we like and I always try to avoid doing what I don't like, but either way, we have to do something, otherwise, the projects on the due time, are undone. I am glad I can do something for the team and I like when I am useful for the team but there are times when we have to handle the projects alone. Let's take as a case study Cristian and his life.
Cristian has to do all the parts in his project, Life, and has to have it ready on time. The downside of this project is that he cannot cheat, plagiarize, buy the project on the e-bay or ask a friend to do it for him. He got the basic instructions before leaving earth, but is all up to him regarding the format, content, consistency, and volume of the project.
Well... it's just a thought, but make sure you hand in the project on time!




Off topic P.S.
Ce isi face omul cu mana lui, lucru manual se numeste.

Thursday, February 24, 2011

results trial E52

as the most of you know usually a phone trial presents the phone itself.
well, today E52 is just a representative of the smartphones and 1208 represents the prdinary phones. I am emphasising the day by day aspects of the life with a phone.
As we know the phone seems to be a necessary evil, but as we all know we might be able to choose wich is the worst and wich is the best evil.
Well I got a Nokia E52 and the only comment I gonna' make is that is very, very, very slow, it actualy is; otherwise sounds. The thing about smart phones they keep you en vent, they keep you in touch and they keep you on line, especially if you have wi-fi coverege, like we do in NUIG. I figgered out that i don't need to use the bluetooth phone kit fitted in the car, but you can connect it through the casset adaptor;). It has a good battery life, so you don't have to worry all day about it.
The only bad thing about it is that I don't actually need it, and I figgered out that I wasted a lot of time. I do remember only a few things from economics, I was facebooking. and same story for many other things. So i decided that the nokia 1208 is actually better for me.
I don't like the memory shortage on 1208, and the fact that it stores only 20 calls in the call history. and i often loose numbers because of that, but otherwise it sounds for me.
well... what's my advice?
what to buy?
BUY BARCELONA!

Tuesday, February 22, 2011

E52 trial

almost there. I am testibng the life with an E52 and by the end of the week i'll get the results for it

Wednesday, February 16, 2011

Rochii de mireasa

Printre atata politica si campanie electorala irlandeza, economie neoclasica si birocratie romaneasca, zilele astea am vazut un nou site unde se pot achizitiona rochii de mireasa la preturi competitive si care scapa de stresul de a cauta la infinit acea rochie perfecta in care mireasa sa straluceasca la propriai nunta.
Check out http://rochiidemireasaonline.blogspot.com/
Si de asemenea pe facebook: 'Rochii Mireasa'.
Rochia de mireasa e acum mai usor de gasit;)

Monday, November 22, 2010

Globalization

Globalization is a topic that is a hot topic, every body is talking about it. There are different debates, arguments, conferences, opinion and protests, but do we really know what it actually really means and where is it all going on?
Well, Globalization basicly means the trade at a global level, where for one good or service in a country, there are brought good or services from other countries and/or they are futher sold in other countries. I won't tell you that it's bad or good, but I was just thinking about the effects of Globalization, you can do that as well. Figure out what are the effects for you personally.
I just want to point out that 500 companies own 3/4 of the total of international trade.
So, do you think globalization is good or bad?

Wednesday, November 17, 2010

European Bailout

I was reading the other day about Ireland, a metter of bailing. Well, of course that someone has to help Europe, and Greece, and why not Ireland. We had a bubble economy where we didn't have any real value, only the market value, the speculation in other words.
The issue that is bothering me is that the AMERICANS are the ones who bail us out! They were the first in the recesion, they spent holidays on the house money, they were borrowing money and know they are deciding European Future.




PS: Be social, be simple! Don't make them think, engage them!

Monday, November 15, 2010

just one another post

i wanted to post a really interesting post, but i am gonna wait for a while because of some college issues. As soon as i finish with college I'll post it. I have it saved in doc format for the time of the well being. I can tell you that the post is gonna be called '1000 Words Essay' and is about self management mostly

PS: my blog looks very greeny, i kinda like it...:))

Sunday, November 7, 2010

How to Reset a Lost iPod Password

There are at least 3 ways I found. I'll post only 2;)
1. Restore the iPod in iTunes

Disadvantage: you lose all your data.


2. Use this steps, I found on wikiHow:

1Plug in your iPod.
2Wait for it to load completely.
3Open My Computer (or computer if on Vista). Make sure you can view hidden files.
4Go to iPod_control.
5Go to the folder named Device.
6If your iPod is locked, there will be a file _locked . Rename the file to _unlocked.
7Safely remove your iPod and it will be cleared.

Disadvantage: you don't find out the code.

SOS! Apple Users I need HELP!!!

I was messing around my iPod and I got screen lock on!
I have no idea what's the password. So I can't play it anymore.
I tried to reset as you would do it for screen freeze, which btw is > and it didn't work.
I tried to connect to the PC and it still doesn't remove the password. I knew that the password was automatically removed every time the iPod was connected to iTunes; seems like.... NOT!

PS:
when you post a blog don't open double "<<>>" with text inside because it will appear as a HTML error.
Google/Blogger speller doesn't have in its dictionary words like iPod, etc.

Thursday, November 4, 2010

the Grave Yard of the Brilian Ideas

As I study, go to lecture, do a homework or any other kind of educational activity I always instinctively try to find a way around, or to try the way that I am told it doesn't work and many time that costs me, but I believe that it will actually pay off in long time. Any way, maybe I am not that practical and realistic as I thought, but maybe I am more of the creative guy. I like to do a lot of interesting things and very different in the same time.
Michael O'Leary (for example) was an accountant, but he actually revolutionised the business model in airlines services. Actually he was so creative that my Management lecturer always talks about him and about his innovative idea of making business and Ryan Air.
Anyway, I did a personality test today on PFS, part of work for my current assessment and and it seems I am an explorer. What what means? Means that I seek novelty, crave variety and options, learn by trial and error, NEED INSPIRATION, enjoy discussions and debates, move on new topics quickly and I enjoy exploration, flexibility and discovery.
So... today while I was in MIS lecture, a brilliant idea hit me. It sounds, great and is based on Gillette business model. I find it quite good, and I am not arrogant when i say that. I just make a point that wasn't made by the test results.
The problems with my idea is that it has to go through the Porter's 5 Forces and to be presented in a way that increases and captures the value of this idea, otherwise it will lay down in the grave yard of Cristian's good ideas but will be of no use to me. But it could be maybe easier for someone who can come along with me and help me to capture the value of the idea and share the royalties with me. It would be a shame to find out at the graduation that someone else implemented my idea and i didn't, just because i didn't have a solution for capturing the value.

PS: for a Guardian profile of Michael O'Leary click here

Monday, November 1, 2010

scuzele mele celor ce imi viziteaza blogul

La o ora la Facultate, a trebuit sa ne logam pe blogger.com si sa ne inregistram.. deci sa nu fiu nevoit sa fac toata chestia asta, a fost ok sa ma loghez pe contul meu. M-am uitat pe statistici, si am vazut o chestie destul de interesanta. Am avut vizitatori si in perioada in care nu am postat.
Imi cer scuze fata de toti cei care s-au asteptat ca eu sa scriu dar nu am scris nimic. Au fost multe lucruri interesante, mai mult sau mai putin fericite. Asta este, e viata mea cu toate bunele si relele care se vad, dar toate lucrurile lucreaza spre binele celor ce cred. Deci, gresesc, invat, platesc.
Am citit cateva bloguri pe net, si printre ele e cel a lui Ciutacu, in care zice "Daca vreau, las mesaje injurioase la adresa mea, daca nu, nu." care intr-un fel sau altul reia ceia ce am scris eu in descrierea blogului.
Si un alt lucru care mi-a placut a fost seeducation.
Am invatat un lucru: "if you fail, fail quick" - M Orlovsky. Inca nu am invatat cum sa fac a doua parte a propozitie (fail quick).

Wednesday, August 4, 2010

summer homely days

Luni 2 aug in irlanda e Bank Holiday, sau pur si simplu o zi libera in care lumea se duce la fotbal, piscina etc... Eu unul am vrut la piscina dar cei ce au fost cu mine au vrut la fotbal.. pentru ca erau mai multi cei care vroiau la fotbal decat cel ce vroiam la piscina ne-am dus la fotbal. Am gasit un teren de fotbal unde sa jucam cu cativa pakistanezi. Eu m-am echipat, mi-am pus tricoul cu Romania si am vrut sa joc. De indata ce am intrat pe teren si am vrut sa alerg am auzit o trosnitura la picior si nu am putut sa mai alerg, asa ca am plecat de acolo, apoi am plecat in alta localitate cu masina, nu mi-a placut sa franez! Cand m-am intors acasa am fost la un check up la urgente, si m-am ales cu un ghips pe picior. Ieri am fost sa imi puna alt ghips iar acum imi sarbatoresc ziua in limita ghipsului. Urmeaza 6 sapt cu ghips si tzopaiala intr-un picior:)).

Fiti binecuvantati ca sa fiti binecuvantari!

Thursday, July 1, 2010

cercetasii pocaiti

e ciudat cum unele accesorii vestimentare ne disting de ceilalati oameni... De ex: roakerii au tatuaje si geci de piele, emo au machiaj ciudat, cercetasii bandane si penticostalii cu CDE-stii au batice... (cel putin asa a reiesit dintr-un comment pe NET).
Nu e problema ca nu ma inteleg cu unii sau cu altii, ma inteleg, dar ma doare faptul ca putem sa ne intelegem la nivel individual interconfesional, dar nu ne putem intelege ca si grup unii cu altii. E pacat ca Diavolul reuseste sa dezbine comunitati de crestini care ar trebuii sa ai aibe un tel comun, proclamarea evangheliei lui Hristos. Dar nu... accentul este pus pe diferente si nu pe Hristos.
Dumnezeu sa ne dea putere sa acceptam pe fiecare, indiferent de confesiune, si sa avem partasie impreuna... nu zic ca nu exista... dar eu vin dintr-un oras unde eu nu tin minte ca tinerii bisericii baptiste sa se adune cu cei de la penti si cu cei de la CDE si sa faca ceva fain impreuna.
Intr-adevar poate ca recunosti cercetasii dupa bandane si penticostalii dupa batice... dar putem noi oare sa plecam genunchii impreuna? putem noi sa iubim si pe cel cu batic si pe cel fara batic? putem sa iubim si pe cel care e botezat cu Duhul Sfant si pe cel care nu este?


PS: Nu dau nume ca sa nu ii sariti in cap, comentul a fost facut fara vreo intentie de a jigni;)

Wednesday, June 30, 2010

30 miles... by walk

azi(adica ieri) dimineatza, am plecat in oras (eu cu fratimiu) si apoi ne-am gandit ca vrem sa cautam pe cineva, nu stiam unde sta... stiam doar ce masina are si ca sta in partea de vest a orasului... ok... am zis ca merita aventura... si am cautat intr-un cartier (care singur e cat Tulcea [hometown]) mai toata ziua, iar inspre seara ne-am dat seama ca e de fapt in alt cartier. L-am gasit pe om... dar bineinteles ca acum adunam si efectele... dureri de talpa cum nu mai tin minte sa fii avut inainte, o sarma infipta in picior si bronz in stil tractorist iar cel mai tare ma ustura gamba:))
Avantajul tricourilor polo... nici eu, nici fratimiu nu avem usturimi la ceafa ;))
Overall a fost fain... si o experienta de tinut minte:). Sunt un mythbuster adevarat, sunt dovada vie ca in Irlanda poti sa te bronzezi mai ceva ca in Ibiza :))

Summer holy days

Monday, June 28, 2010

summer holy days

Am terminat-o cu bacul!
Dumnezeu m-a ajutat sa termin 12 ani de scoala, majoritatea in Romania si cativa (2) in Irlanda. Cei mai usori au fost in Irlanda, cel mai fain an a fost clasa a X-a. Amintiri frumoase si experiente de neuitat, peste tot ceva de invatat. Dar e bine, am terminat si am dat si Bacul (Leaving Certificate). Dumnezeu m-a ajutat dar cel mai mult m-am rugat inainte de partea a II-a la mate (Higher Level).
Acum sunt liber, privesc cu credinta catre vacanta de vara, si astept ca Dumnezeu sa imi arate care e planul lui!
Rezultatele la bac le primesc tocmai pe 18 August

Sunday, April 11, 2010

Operati(un)e cu succes!

Unii stiu, altii nu stiu, astazi am fost externat din spital dupa ce joi m-am internat.
Ei bine, in sambata mare m-am trezit cu o durere care treptat a tot crescut pana la opertie. In jurul Pastelui, toata lumea se pregatea de sarbatoare deci mai toti doctorii si-au inchis cabinetele, evident nu am putut sa vad ce aveam.
Deci am sarbatorit Pastele, am fost la biserica de vreo 3 ori, odata la Biserica irlandeza, odata la cea romaneasca si inca odata la cea irlandeza. A fost super fain, vorbitor principal Ivan Tait, o adevarata binecuvantare.
A doua zi de Paste, luni am calatorit vreo 400 km, fapt ce a contribuit ca inflamtia mea sa se agraveze pan' la acel nivel in care nu mai suportam durerea. Luni seara am ajuns la timp ca sa ma duc si la cel de-al 4-lea serviciu al Fr. Ivan Tait. Dupa calatorie insa nu mai puteam, deci de durere am stat in spatele adunarii, ca sa nu deranjez pe nimeni.
Luni noapte nu am dormit, iar marti am ajuns la GP(medic de familie), care mi-a dat tratament pe baza de antibiotic, dar nu era destul de mult si nu prea am raspuns eu foarte bine, ba chiar din cauza infectiei ma lua cu friguri, frisoane.
Joi vazand ca tratamentul nu pare sa aiba efect asupra mea (am aflat de fapt ca avea efect, dar pentru ca durerea si infectia erau mari nu se putea observa) m-am dus iar la GP. De data asta in loc de alt tratament am primit o scrisoare de recomandare, da, o scrisoare pt Spitalul Universitar.
Aici a inceput distractia. Au inceput un alt tratament cu antibiotice. Prima doctorita care m-a vazut mi-a dat vreo 40 ml de ser + 20 ml ser ( care nu prea stiu ce aveau in compozitia lor) direct pe vena, si am inceput sa ma simt mai bine. Si mi s-au dat calmante la discretie.
In Irlanda deobicei cand cineva vrea sa se opereze sta prin urgente vreo 1-2 zile, pt ca nu sunt paturi in saloane, au grija de tine doctorii din departamentul de urgente, asta pt ca nu sunt destule paturiin saloane. Mie mi-au zis ca o sa trebuiasca sa astept pana a 2a zi pt un pat. Nu stiu ce mutari a facut Dumnezeu pe acolo, da dupa o jumatate de ora a venit o asistenta pe care eu nu o mai vazusem, si imi spune ca e un pat pentru mine sus in salon.
Am ajuns in salon (ward) si asistenta (care este de super treaba) incepuse cu un nou set de medicamente, in schimb durerea mea nu trecea. In timpul noptii durerea ajunsese atat de mare, incat doctorul de garda a hotarat sa imi dea morfina. Dupa vreo 20 de min durerea mi s-a calmat da' oricum nu am mai dormit restul noptii.
A venit dimineata si eram obosit, vroiam sa ma culc. Ideea e ca dupa morfina, cand inchideam ochii incepeau trip-urile. Poate unora li se pare fain, dar eu m-am speriat, pt ca nu stiam ce sunt, de la ce sunt si erau trip-uri destul de ciudate. Nu stiam daca sa zic sau nu asistentelor pt ca-mi era frica sa nu ma mute la alta sectie (stiti voi care). Intr-un final au trecut, si am adormit.
Tripurile consumate, dar durerea a ramas, eu inca nu am fost operat. Stateam, posteam (din cauza ca eram programat la operatie) si primeam calmante. Mai pe seara aparuse si echipa de operatie si incepuse sa se scuze ca am fost nevoit sa astept atat si ca o sa mai astept ceva timp. Doua exemple din scuze: o pacienta in salon a inceput sa sangereze, un pacient de 91 de ani a fost nevoit sa intre imediat.
Mai tarziu, seara, abcesul s-a spart de unul singur, astfel rezolvandu-se problema cu anestezia, se putea face cum vroiam eu (adica nu totala). M-au dus in sala de operatie de urgenta. Tin minte ca am vazut asistentii si anestezistul, ca era ora 23:15 si pe doctorita nu am vazut-o.
Anestezistul a zis ca imi da cateva sedative doar cat sa ma ameteasca dar nu imi da nimic sa adorm. Dupa 4 nopti nedormite doza aceea de sedative era mai ceva ca un anestezic, m-a luat cu somn imediat.
Sambata am stat in spital, ma lua cu ameteala destul de des, si am umblat prin spital (la recomandarile doctorului), asa am descoperit calculatorul de pe hol cu conexiune la net, iar astazi, m-au lasat acasa.
Dumnezeu m-a ajutat si a fost alaturi de mine continuu. Ii multumesc ca am avut parte de staff simpatic, zambitor si tot timpul amabil.


PS: Prima operatie
Claudiu e in spital, rugati-va si pentru el!

Thursday, April 1, 2010

romani descurcareti

fratimiu navigand prin blogosfera romaneasca a gasit un domn care s-a descurcat sa plece din parcare chiar daca i-a fost capsata roata, e destul de funny si e o idee in cazul in care te grabesti cu adevarat http://deanpulea.blogspot.com/2009/11/b-71-nxi.html

Friday, November 20, 2009

back to Romania

Ieri seara am ajuns la Otopeni, dupa o perioada de un an jumate. Foarte mare dor de prieteni. Am ajuns seara deci nu puteam sa plec in Tulcea direct, am ramas peste noapte in Bucuresti la Filip si Lavinia. Super de treaba. Foarte fain sa ma intalnesc cu prietenii:)(si Andrei sa rada de engleza mea irlandeza). si foarte fain sa stai toata noaptea da maine am multe de facut. Trebuie sa ajung in Tulcea dimineata si sa imi fac buletinul pana la ora 12 cu motivatia ca vreau sa votez:).
Asemanari si diferente intre aeroportul Dublin si Coanda:
in ambele ceata,
in Dublin ploua, in Bucuresti nu imi dadusem seama daca ploua sau nu.
in Dublin la imbarcare mirosea a iarba verde, in Bucuresti la debarcare mirosea a fum si motorina.
God bless my days in Romanoia and those that I will meet.
PS: Filip cu Lavinia sunt cea mai buna gazda :):*

Friday, November 13, 2009

raspuns nexam, parlamentar nu interesat de pustan

Ideea e ca dupa ce am scris principalilor candidati la presedentie, bineinteles ca nici unul nu mi-a raspuns. Le plac adunarile mari in care vorbesc mult, lumea nu intelege nimic si vorba lu' Caragiale" n-am inteles nimic, trebuie sa fie foarte destept". Adica toti stau acolo sa fie aplaudati iar unii din ei chiar isi permit sa cerseasca si bani de la oameni pentru campania lor. Bravo, daca se gaseste cine sa faca asa ceva, felicitari, finantatii dar cu conditia ca logoul firmei Dumneavoastra sa apara pe steagurile lor, Va scoateti cu cea mai ieftina publicitate si cu cea mai mare amploare. Imaginativa cum adunati Dumneavoastra atatia oameni cati aduna parlamentarii. Iar daca i-ati finanta pe toti concurentii va garantez cel mai reusit plan de marketing ever. O sa atinge toate target-urile de marketing. Puteti sa va faceti licenta in asa ceva la ASE.
Daca tot scriu de politica, cred ca o sa il votez pe Basescu. Om de treaba, fiica lui a intrat europarlamentara si sper sa se tina de cuvant. A promis ca o sa legalizeze heroina. Cu toate ca Geoana si Antonescu au niste discursuri mai finute, prefer pe Basescu decat niste oameni destepti care au o campanie desteapta dar nu stiu ce se ascunde dincolo de data referendumului. Decizia mea nu e definitiva, s-ar putea sa imi schimb parerea dar pana atunci mergem cu PDL.

politica din perspectiva unui pustan de 18 ani

Am rasfoit azi si ieri web-urile principalilor candidati politici, in intentia de a atrage atentia unui candidat asupra unui unui pustan care va merge pentru prima oara la vot, dar vrea sa stie ce voteaza.
Am incercat sa ii contactez. Am inceput cu Basescu. Basescu fata de ceilalti nu are un link de contact. M-a dezamagit dar nici o problema. Am vazut ca are cont pe twitter.com asa ca i-am trimis un msg pe twitter dar pana acum inca nu a raspuns. Antonescu si Geoana in schimb au link de contact. Lor le-am trimis mesaj da nu au raspuns inca. Pe parcursul zilei de maine astept raspunsuri.
Din cate am observat campania politica e de fapt un razboi impotriva lui Basescu. Cu toate acestea imi place ce scrie Mircea Geoana. Scrie foarte frumos si parca te unge la suflet cand vezi ca scrie despre tineri. Dar ciudat e ca toti promit ca fac, ca dreg. Dar cu toate acestea apare la nu mult timp dupa ocuparea pozitie cate un Ciutacu care prezinta o realitate total diferita de cea promisa de Candidat.
Eu nu sustin inca nici un candidat, dar totusi sunt anumite aspecte care ma deranjeaza in aceasta campanie. Multi oameni in euforia lor pentru un candidat uita de respect si ii numesc in toate felurile pe ceilalti. Nu mi se pare corect ca sa numesti pe cineva prost, dibil, lunatec doar pentru viziunea politica. Tocmai de aceea sunt alegeri, ca Dumnezeu sa decida care va fi viitorul tarii, si ca noi sa putem sa alegem viziunea care ne satisface.
As vrea sa va aduc aminte de asemenea ca nu e datoria noastra sa ii judecam pe conducatorii tarii, oraselor, datoria noastra este sa ne rugam pentru ei, caci de ei depinde fericirea noatra. Cu toate astea tin sa mentionez ca nu imi place faptul ca in Irlanda, consulul romaniei in loc sa te ajute sa iti explice, el incepe sa tipe, iar functionara iti raspunde cu un sictir total.
Cred ca Romania o sa se schimbe.
Cred ca eu nu o sa mai stau degeaba sa astept in timp ce functionarul joaca Solitaire. A fost momentul in care m-am simtit cel mai injosit. Cred ca Consulul Romaniei in Irlanda nu o sa incepe sa tipe cand il intreb ceva data viitoare. Cred ca Romania nu o sa mai semneze tratate pupi'ncuriste. Cred ca munca va fi rasplatita.
Dumnezeu sa binecuvinteze urmatorul Presedinte al Romanie.
Vreau sa va aduc aminte totusi ca "omul arunca sortzul" dar Dumnezeu alege rezultatul. Eu cred ca urmatorul presedinte depinde de inclinatia noastra fata de Dumnezeu. Daca Romania o sa aibe un presedinte bun o sa fie un semn a indurarii, daca presedintele o sa fie rau atunci el o sa fie pentru nuiaua Romaniei.
Va indemn sa mergeti la vot si sa alegeti ceea ce credeti Dumneavoastra ca este bine, si sa nu votati pupi'ncurist doar pentru ca asa se primeste o sticla de ulei.
God bless

Wednesday, November 11, 2009

marele maestru Gheorghe Dinica

Ieri o alta flacra a cinematografiei si teatrului romanesc s-a stins. Intr-adevar o pierdere, pentru scenele romanesti si nu pot sa ma bucur pentru durerea altora. Apreciez ce a facut marele maestru si fara pic de indoiala a fost un mare actor, nu vreau sa neg nimic din toate astea, dar asta nu inseamna ca trebuie sa sictiresti pe toata lumea. Parerea mea e ca si-a trait traiul si-a mancat malaiul, si orice am face el a murit deja. Numai ca nu, fenomenul Michael Jackson continua, daca un singur titlu a fost prezent pe perioada desfasurarii asupra circumstantelor mortii lui Michael, acum toata lumea are acelasi titlu, toata lumea vorbeste de Dinica de parca altceva nu se mai petrece in tara, lume. Dar asta e, se pare ca publicul romanesc cere asa ceva, deci ca raspuns televiziunile asta ofera.
Am inclus de asemenea si un link cu filmografia maestrului si o melodie interpretata de maestru:
http://www.cinemagia.ro/actori/gheorghe-dinica-1318/


Respect pentru munca depusa!

God bless

Sunday, November 1, 2009

bazareta brand

Auzisem de ceva vreme ca undeva la cateva mile de oras ar fi un bazar. Eu imi imaginam un Bazar adevarat de unde poti sa cumperi orice vrei si nu ai nevoie. Deci sambata am plecat la Bazar (Market Place). Aici cand am ajuns, am ramas tare dezamagit. Erau 3 corturi cu fake-uri. Aveau hanorace cu Audi si Adidas si alte chestii de genu, nimic care sa te atraga, sau sa te intereseze. Eu vroiam sa imi cumpar nishte difuzoare, sarma chestii care nu se gasesc in Irlanda. Am aflat de un al doilea bazar la vreo 20 de mile de oras. Nici o problema am plecat si acolo. Asta era un pic mai bogat, avea "towing chain", nishte chei pentru roata de rezerva, manusi de munca, capace de masini - majoritatea dintre ele au fost cumparate din Lidl sau Aldi. Deci sambata am vazut bazare irlandeze in care nu gasesti nimic. Bineinteles ca seara am avut parte de paranghelia nationala Halloween.

ca tot am fost in Bazar si nu am gasit lucrurile care nu se gasesc in Irlanda las aici o lista cu posibile cadouri binevenite
Ce nu gasesti in Irlanda:
-->sarma
-->napolitane JOE
-->pepeni buni
-->gutui
-->mirinda
si mai sunt....

PS: Today I got my first pair of shoes NIKE - ever:))

God bless

Wednesday, October 28, 2009

Full! Full! Full driving licence!

Azi dupa ce in 14 luni am facut 12mii km, am luat examenul pentru permis full, l-am schimbat din albastru in rosu:) Am luat permisul, nu va speriati, nu sunt eu cel mai zmeu, l-am picat si eu o data inainte. :))
Eram emotionat in privinta examenului da intr-adevar a avut Radu dreptate-"lasa ca il iei tu" si l-am luat.
Ce ciudat e sa conduci pentru examen fata de condusul normal. La examen dai din cap ca girofarul, exagerezi maxim totul, pana la limita istericului. oricum faci asta timp de 30 de min, once for ever. Oricum am facut totul ca la carte si am luat Competency Certificate-ul.
chestii funny despre examen.
-->teoretic trebuie sa fii ECOdriver, practic la cum cer ei masina mea consuma dublu.
-->am luat puncte pentru viteza prea mare
-->la sfarsit cand mi-am dat seama ca am trecut examenul si am inceput eu sa zambesc, sa ma bucur si examinatorul sec imi spune :" just sign".
Multumesc celor care m-au incurajat si celor care au crezut ca voi trece examenul.
God Bless

Sunday, October 25, 2009

lost in Conga

azi 25 oct 2009 m-am pierdut in padure - cam asa ar suna pe scurt rezumatul zilei de azi.
Azi am fost in Conga ( un sat de pe coasta de vest a Irlandei). Satuc faimos pentru frumusetile naturale: padure si apa. bineinteles odata ajunsi in Conga am gasit o parcare aproape de biserica cu cimitir sau cimitir cu biserica si am intrat in padure. Am urmat semnele care indicau traseul de mers. Am mers noi ce am mers si incepea sa se faca tot mai frig. la un moment dat am intalnit o femeie, pe bicicleta si am intrebat-o "how do we go back to the car park?" si bine femeia ne-a raspuns frumos ca mergemsi o luam si etc si " you go a few miles".
In timp ce mergeam pe drumul indicat tot faceam haz de necaz cu fratimiu ca se face frig, ca se intuneca. Ajungand la un drum vedem un indicator "CAR PARK". Trecem drumul, si intram irasi in padure da numai ca pe cealalta parte a drumului. Cand am ajuns in inima padurii am dat de un panou cu harta padurii si tot holbandune la acea harta cu ajutorul telefonului pentru ca deja se intunecase ne-am dat seama ca suntem foarte departe de locul in care am parcat masina si ne dadusem seama ca ne pierdusem putin.
Stiam ca am trecut de un drum pe care circulau masini asa ca ne-am intors la acel drum. nestiind cam cat de departe suntem de sat am inceput sa alergam prin padure (nu de frica, ca aici nu se duce noaptea nimeni in afara de cativa oameni speciali) pentru ca stiam ca trebuie sa ajungem cat mai devreme pe langa o casa ca sa ne permitem sa ii deranjam pe oameni si sa ii intrebam unde e satul cu pricina.
Am ajuns noi langa o casa da' acum sa fim seriosi cati oameni ar iesi noaptea la poarta daca ar vedea doi tineri cat doi munti noaptea in mijlocul padurii? corect, v-ati dat seama, NIMENI.
Am vazut insa un om care tocmai ajunsese acasa asa ca am aflat de la el ca suntem undeva in the midle of nowhere la vreo 4 mile de sat. Vrei, nu vrem am plecat noi inspre sat. Bezna pe drum prin mijlocul padurii. Dupa ce am mers noi asa o bucata de drum auzim cum latra un caine de talie mare. Cu rugaciuni si cu inima in dinti ne apucam sa trecem prin fata curtii de unde se auzea catelusul. Ajunsi in fata curtii cu un bec aprins in pridvor am retinut doua aspecte: catelusul nostru era un ditamai caine Ciobanesc German si curtea nu avea poarta.
Trecuti si de asta ne mai revine un pic zambetul pe buze, iar haz de necaz si tot asa mergand ajungem intr-un final in sat. La intrare in sat cativa turisti in masini credeau ca sunt un om de bastina s-au oprit si ma-au intrebat directii pentru nu stiu ce locatii. Iar eu am raspuns: " I have no ideea. we were lost too, we are walking for 4 miles from the midle of nowhere", ei zambind plecau mai departe.
Ajunsi in sat trebuia sa gasim si masina asa ca am conversat cu un nene:
"Cristian: Where is the church?
Nenea: Which one?
C: The one where you leave the car and go into the forest, i left my car there" - omul binevoitor mi-a indicat drumul si asa am reusit intr-un final sa ne gasim masina.
God bless the people that gave us some help in finding our way back to the car and Bless Lord all the people that are lost in forest :)

Acum morala zilei:
Sentimentul de a nu avea nici un reper e foarte neplacut. Nu mai simti ca ai control asupra celor de langa tine si simti ca nu ai puterea sa controlezi ce se intampla in jurul tau. Tot ce poati face e sa nu iti pierzi simtul ratiunii, sa te controlezi si sa folosesti toate reperele pe care le ai la dispozitie (indicatoare, urme pe jos, orice instrument de masurat timpul) daca aveti un ceas e foarte important pentru a va pastra calmi si va ajuta sa aproximati cam cat ati parcurs de la ultima locatie la care ati fost.
De multe ori si in alergarea noastra pe pamant suntem rataciti si nu stim incotro sa o apucam si uitam sa ne folosim toate resursele. Cea mai importanta resursa e Dumnezeu, uitam de El, uitam ca El e aproape de noi tot timpul si e doritor sa ne ajute dar numai ca nu poate fara ca noi sa nu ii dam aprobare sa intre in inima noastra, fara ca noi sa il invitam la noi.

Acum sunt bine, mi-am gasit masina, GPS-ul a gasit drumul pana acasa, sunt bine-mersi sub plamuma si ma amuz cu fratimiu.
God bless si o viata fara rataciri:)