Case mari, cămine mici..

Eu oare am loc aici?
Ne chinuim să construim case, vile, palate. Alergăm, muncim, fugim după clienți, vrem sa ii servim pe toți și sa ajungem la standardele impuse de ceilalți dar uităm sa consolidăm căminele. Nu ne pasă de cei din casa noastră și avem impresia că dacă muncim ca păgânii familia noastră o sa înțeleagă ca ii iubim. Oare? Nu înțelegem că familia noastră are nevoie de noi; de noi, nu de banii noștri!
Bărbați iubiți-vă nevestele! Femei iubiți-vă bărbații! Părinți iubiți-vă copiii! Ei au nevoie de voi!

Demisia!

La unul din joburile mele, ieri mi-am prezentat demisia. Doamne ce experiență!
Am ajuns la concluzia că banii nu sunt totul în viață. Sunt un om cu principii,  am afirmat asta tot timpul. Acum în schimb pot sa spun ca pentru principii am renunțat la bani,  am renunțat la o poziție, la o funcție și la un avantaj.
Mi-au trecut prin cap tot feluri de gânduri,  tot felul de idei,  tot felul de întrebări și nenumărate motive pentru care să nu fac asta și sa îmi văd de confortul meu propriu. Am rămas însă cu ideile principale, restul e zgomot de imagine.
1. Fericirea mea nu depinde de bani,  depinde de credința mea în Dumnezeu.
2. Am persoane în viața mea care au încredere în mine chiar și atunci când iau o decizie... să o numim radicală.
3. Dumnezeu se folosește de oamenii din jurul meu ca sa îmi trimită un cuvânt de incurajare prin ei chiar dacă nu le-am spus ca mi-am prezentat demisia.
Let's be honest!  Câți dintre voi nu v-ați dorit vreodată sa va dați demisia? Sa renunțați la ce vi se oferă de dragul principiului? Să vă simțiți liberi?
Eu...  Did it! Mi-am dat demisia,  m-am simțit om liber,  nu depind de un job,  nu depind de o poziție,  nu depind de o funcție. Depind de Dumnezeu. Aveți încredere în voi înșivă,  susțineți-vă ideile, credința și convingerile. Nu renunțați la ele! Banii nu va definesc ci alegerile pe care le faceți.

PS: această postare nu e un manifest prin care vă îndemn să nu munciți, sa frecați menta profesionist, să fiți paraziți ai societății, să lungiți cozile la social/șomaj/benefits și cu nesimțire să trăiți din taxele celor ce muncesc și cinstit cotizează la stat pentru bunăstarea societății din care fac parte. Munciți, dar fiți oameni liberi! Gândiți liber!