La cerșit

Pe unde stă Hermina,  e un cerșetor de nu are stres. Nu face nimic,  da de când stau eu aici,  cât aștept să se schimbe Herminuța el a făcut deja 10 euro (aprox 15 min).
Mă bate gândul să văd cât poți face într-o zi din stat degeaba. M-aș pune să cerșesc și eu, de curiozitate, da...

Case mari, cămine mici..

Eu oare am loc aici?
Ne chinuim să construim case, vile, palate. Alergăm, muncim, fugim după clienți, vrem sa ii servim pe toți și sa ajungem la standardele impuse de ceilalți dar uităm sa consolidăm căminele. Nu ne pasă de cei din casa noastră și avem impresia că dacă muncim ca păgânii familia noastră o sa înțeleagă ca ii iubim. Oare? Nu înțelegem că familia noastră are nevoie de noi; de noi, nu de banii noștri!
Bărbați iubiți-vă nevestele! Femei iubiți-vă bărbații! Părinți iubiți-vă copiii! Ei au nevoie de voi!

Demisia!

La unul din joburile mele, ieri mi-am prezentat demisia. Doamne ce experiență!
Am ajuns la concluzia că banii nu sunt totul în viață. Sunt un om cu principii,  am afirmat asta tot timpul. Acum în schimb pot sa spun ca pentru principii am renunțat la bani,  am renunțat la o poziție, la o funcție și la un avantaj.
Mi-au trecut prin cap tot feluri de gânduri,  tot felul de idei,  tot felul de întrebări și nenumărate motive pentru care să nu fac asta și sa îmi văd de confortul meu propriu. Am rămas însă cu ideile principale, restul e zgomot de imagine.
1. Fericirea mea nu depinde de bani,  depinde de credința mea în Dumnezeu.
2. Am persoane în viața mea care au încredere în mine chiar și atunci când iau o decizie... să o numim radicală.
3. Dumnezeu se folosește de oamenii din jurul meu ca sa îmi trimită un cuvânt de incurajare prin ei chiar dacă nu le-am spus ca mi-am prezentat demisia.
Let's be honest!  Câți dintre voi nu v-ați dorit vreodată sa va dați demisia? Sa renunțați la ce vi se oferă de dragul principiului? Să vă simțiți liberi?
Eu...  Did it! Mi-am dat demisia,  m-am simțit om liber,  nu depind de un job,  nu depind de o poziție,  nu depind de o funcție. Depind de Dumnezeu. Aveți încredere în voi înșivă,  susțineți-vă ideile, credința și convingerile. Nu renunțați la ele! Banii nu va definesc ci alegerile pe care le faceți.

PS: această postare nu e un manifest prin care vă îndemn să nu munciți, sa frecați menta profesionist, să fiți paraziți ai societății, să lungiți cozile la social/șomaj/benefits și cu nesimțire să trăiți din taxele celor ce muncesc și cinstit cotizează la stat pentru bunăstarea societății din care fac parte. Munciți, dar fiți oameni liberi! Gândiți liber!

Real, Fear, Panic, Sleep

Yesterday I went to sleep during the day. After half an hour I woke up, but I could not move my whole body. My brain was active, I was processing the fact that I want to open my eyes but I couldn't do it. I really thought I blinded, and that's why I couldn't see anything. I was on the verge of calling(shout) for my housemates, but I didn't. I don't realise why I didn't, I don't know if I was hesitating or if I was not able, but I know I didn't move my hands. One fact is that my brain was running images which I thought were real, till the moment in my images my hands were running under a jet of water, but I processed that my hands are't wet. That's the moment when I actually tried to open my eyes, to see the reality. I know that once I blinked but a black image came up in front of my eyes. That was the moment I realised I cannot see and I hardly can even open my eyes.
If you know what is this called, or if you know someone who could explain me this phenomena, or if anyone is looking to research this phenomena let me know and help me get in contact with them.
Thank you!